“Inmultzitzi-va!” – strategii pre, post si in timpul polenizarii

Nici nu am apucat sa facem nunta, sa ne “maritam” barem…ca deja au inceput sa curga sfaturile…lumea se gandeste la botez. Deja ne-au fost “programati” copiii. “Pai, no, la anul pe vremea asta faceti botezul deja, nu?” Acum noi am zice ceva…dar e un efort inutil pentru ca desi pare o intrebare, nu e…”No, e musai!”. Asa ca daca e musai, e musai. Treb’ sa prestam.
Cu cat se apropie ziua nuntii, cand afla lumea ca ne maritam (asta ca sa nu mai fie cazul sa mai intrebe lumea cine canta, cocosul sau gaina. La noi o sa cante maimutzele… amadoua! Ete asa, sa moara de oftica dusmanii!) alaturi de “Casa de piatra” ne ureaza si “Copii multi si frumosi”. Ba altii trec peste “Casa de piatra”… In alta ordine de idei,
acum intre noi fie vorba, frumosi o sa fie…e inevitabil, si modesti, dar multi… cati sa fie? Ca vorba aia…praf e, criza e, loc nu e, bani nu e, dorinta e…prea multi de “nu” si un singur “e” pozitiv… Dar de aici ajung la o alta gaselnita.
Am invatat in viata ca prea multa programare si mai ales in ceea ce priveste chestiile de viata si de corazon…nu e bine sa […]

Citeste mai departe (click aici)

Costum cu girofar

Dupa ce am vazut-o pe Maimutza linistita ca si-a gasit rochia de printzesa pe care o visa…mi-a venit si mie randul sa ma gandesc cu ce ma imbrac in fata lu’ “tata popa” cand o acompaniez pe Maimutza in fata lui Dzeu. Costumul barbatesc e mare belea pe piata bucuresteana… Ori sunt eu nebun, ori sunt defazat cu trendul pietei, ori am imbatranit prematur…pentru ca nu m-am gandit nici o secunda ca gasirea unui costum o sa fie o astfel de problema, ori a innebunit iremediabil lupu’. Cred ca totusi eu sunt bine sanatos.

Istoricul meu in achizitionarea costumelor e una in salturi…prin 2004 imi luam primul costum, pana pe la jumatatea lui 2005 aveam deja vreo 7 costume, iar in decursul lui 2007 am mai achizitionat vreo 5… In conditiile astea ma credeam cat de cat initiat…si ca stiam ce vreau, insa…nu a fost tocmai asa…desi nu am mai imbracat costumn de mai bine de doi ani.
Primul magazin, primul soc… Dar sa le luam pe rand.

Citeste mai departe (click aici)

Sa cante Gigeiul…

Pregatirile de nunta cu Maimutza sunt in toi… Dar vorba aia “Nu-i nunta fara lautari…” (partea de “nu-i nunta fara…” e deja laitmotivul pregatirilor, dar despre asta…cat de curand). Si cum lautarii “se vinde” scump…si noi nu vrem sa-i deranjam din lupta lor cu dusmanii si laudele cu femeile lor (apropo de asta…toti manelistii cantaciosi se lauda cu femeile lor pe care le au ei, “pe persoana fizica” sau mai ales “pe persoana financiara”, femei tari, femei beton…dar sa mi se cocleasca manerul de la usa daca am vazut vreun manelist cu vreo femeie valabila…numai tipe de consum, daca nu deja consumate, dar asta e alta discutie). In plus…cum am mai spus, localul ales nu permite manele in program (Slava Domnului!), pe motiv ca stresam animalele. Vreti sa panicam porcu’ si vaca sa dea direct cafea cu lapte?

Alegerea GiGeiului (pentru necunoscatori, “GiGeiul” este acel DJ de la oras care in limbajul celor mai in varsta si/sau de la tzara se transforma in “GiGei”) e treaba grea. Gigeii sunt “artisti” cu (multa) personalitate. Ei nu vor sa le spui tu ce muzica sa puna la paranghelia ta, Doamne Fereste!, cum sa faci asta? Ei nu vor sa stie nici macar ce persoane ai tu drept invitati, persoane mai in vasta sau mai tinere, de la oras sau de la tara sau din Moldova sau Ardeal. Amanuntele astea ii inhiba spiritul creator, il demotiveaza, ii alunga muza… Gigeul e tot timpul foarte ocupat, dar exact in ziua cand ai tu nevoie de el e disponibil, dar numai in acea zi…”Bafta mai ai, fratzicule, ce te-ai face fara mine, ca nunta fara DJ nu se poate”, iti sopteste cu iz de shaorma la ureche. Toate acestea le-am descoperit la un Gigei. […]

Citeste mai departe (click aici)

Baloane cu heliu, fantani cu ciocolata, arcade si alte chestii stranii…si total inutile

Pai da! Listele sunt viata unora…ale mele nu…eu sunt fauritor de strategii (numai de mine stiute), dar ar fi cazu’ pentru ca sunt tot felul de “amanunte” pe care toata lumea tine sa ni le aduca la cunostinta . Astfel ca si eu si Maimutza ne trezim des ca am trait degeaba pe lumea asta daca nu am stiut aceste amanunte despre nunta pe care o pregatim. Ca vorba aia: “Nu e nunta fara…” si aici se baga tot felul de chestii inutile sau stupide.
Cert e ca aceasta alaturare de cuvinte, “nu e nunta fara…” este cosmarul vietilor noastre din ultimul timp…dar si ambitia noastra secreta sa contrazicem pe toata lumea si sa dovedim ca e nunta si fara…aceste amanunte. A venit randul amenajarii locului unde o sa aiba loc paranghelia.
Pentru ca trebuia sa se ocupe cineva si de aranjatul zonei in care se va desfasura paranghelia de dupa ceremonia religioasa mi-am luat maimutza […]

Citeste mai departe (click aici)

Cantacioshi cu dusmani la purtator, “vino joi sau mai bine duminica” …

“Vrei sa te casatoresti? Poate peste doi ani, anul asta e altii la rand…dar peste doi ani te pot ajuta”, asta a fost prima fraza auzita atunci cand am intrebat si eu de sanatate un carciumar in ideea de a-mi face si eu paranghelia de nunta la el in bodega. Pai da…ca se pare ca daca vrei sa iti faci nunta in zilele noastre, in Bucuresti, trebuie sa te programezi ca la “infiat copii” adica “cu doi ani inainte sau fie asa…ca te cunosc, macar cu un an…timp in care va mai ganditi si voi…poate-poate si faceti cheltuieli degeaba”.

Noi, maimutzele, ne gandeam ca viata e o chestie pe care o traiesti in timp real, nu te programezi cum sa traiesti peste doi ani, cel putin nu in cazul unei casatorii…adica de ce sa astept doi ani ca sa dau si eu paranghelia, dar se pare ca nu putem trai contra sistemului.
Si am inceput sa batem bodegile in ideea inchirierii uneia pentru paranghelia de dupa ce ne nenorocim… Normal am inceput cu cele din jurul blocului, dupa care din lipsa de variante (oferta mica, dupa buget, Coane Jenica) am extins cautarile catre zonele limitrofe, spre orasele limitrofe… ca mai stiam si eu carciumarii, unii ma mai stiau si ei… Dupa fazele de genu’: “Jeane, ai innebunit? Ce te-a apucat? Tu?” venite de la cei cu care aveam glume si care nu ma credeau in stare de d-astea…mi s-au spus urmatoarele (citez aleator…):[…]

Citeste mai departe (click aici)

Operatiunea “Maimutza se marita”…cu mine ! continua

De cand cu decizia de a ma casatori cu maimutza amandoi suntem pasibili de a ne imbolnavi. Sa facem diabet de atata dulcegarii. Pai de la diminutive pana la comportamentul oamenilor…totul e numai zahar. Eu nu mai sunt Jean, sunt « ginerica », ea nu mai e Maimutza, e miresica (apropo, la cuvantul asta fac atac de cord instant « ca cafeaua »). In orice magazin de profil dam de pitzipoance si pitziponci care isi tzuguie buzele si baga din top : ginerica, miresica, finutzi, nashei, buchetzelul, rochitza etc.…Ptiu, drace ! Mai sa dau in icter !
Dar asta cu dulcegariile nu e totul…tind sa ma imbolnavesc si de « listita ». Am facut la liste de mi-au sarit capacele…toata lumea ne impinge sa facem liste. Liste de ce avem de facut, liste de invitati, liste de melodii, liste de liste. Ajungem ca in bancuri, lista pentru lista in care am trecut sumarul listelor, pe care am…baut-o!

Nici nu ne dezmeticisem bine din entuziasmul deciziei si din incurajarile si sfaturile apropiatilor ca […]

Citeste mai departe (click aici)

Jurnal de ginerica:”Nunta e un virus care se ia?”

Intrebarea asta o am de mai mult timp… Pai cand aveam vreo 23 – 24 de ani a inceput prima data sa apara in jurul meu virusul…se pare ca insa eu aveam anticorpii necesari. Dar persoanele din aturajul meu, nu…si cadeau ca spicele in fata secerii…unul cate unul. Si parca se lua de la unu’ la altu’. Apoi a fost o perioada sanatoasa. Mai cadea cate unul cand si cand…nimic spectaculos. Cate un « virusat »/« virusata » mai merge. Doar ca pentru mine nu era prea funny sa ma duc sa-i vad cum sufera. Ii intelegeam ca asta a fost sa fie, s-au virusat, sunt bolnavi, dar eu ce vina am ? De ce trebuie sa-i vad cand sufera ? Nu de alta, dar sunt si eu un suflet si nu pot sa nu sufar cand vad ca altii se chinuie. Asa ca ma gandeam ca atunci cand m-o plezni si pe mine boala…o sa sufar subtil.[…]

Citeste mai departe (click aici)

Jurnal de ginerica-Operatiunea “CERE MAIMUTZA DE NEVASTA!”

Si pentru ca cererea de logodna nu fu suficient…ce mi-am zis: “Jeane, tu ai potential distructiv…poti mai mult decat sa te nenorocesti in varf de munte in maruntaiele pamantului. Trebuie sa o faci mai cu spirit de raspundere ! » si asa a pornit operatiunea « Cere maimutza de nevasta ! ». Alta problema pe capu’-mi chel. Unde o cer ? Cum o cer ? Cu ce o cer ? Ca, na, maimutza ca maimutza…dar ma gandeam ca nepotzii si copii (in ordinea inversa, dar o puneam de o cacofonie) maimutzei o sa vrea sa stie cum a inceput sfarsitul vietii mele de burlac convins. Ca vorba aia…tata s-a nenorocit la 29 de ani, eu spirit competitiv am vrut sa il depasesc…sa ii arat eu lui cine e sefu’ si am decis sa o fac pe la 30. Si la vreo 10 ani ai copiilor proveniti din relatia dintre o maimutza si un Jean, eu, cel din urma, o sa arat ca un bunic mai tanar…si o sa trebuiasca sa le zic povesti sa scap de ei. Si ce sa le zic ? « Pai, am intrebat-o pe ma-ta, cand stateam la coada la oua. « Vrei, ghea ? Ea a zis da si asta fu’ ! » M-a gandeam ca trebuie ceva sentiment, ceva adrenalina, ceva miscare […]

Citeste mai departe (click aici)

Jurnal de ginerica:Boala loveste fulgerator-logodna

Pai da, ca vine o vreme in viata unui barbat sa o faca si p-asta. Mai greu, mai usor…dar cica trebe sa o faca. Eu am fugit de ea foarte multi ani…de fapt zic ca am fugit pentru ca nu a vrut nimeni sa ma ia, probabil. Dar asta sa nu o mai spuneti la nimeni ! Sa zicem ca am fugit !
Acum s-a gasit maimutza sa imi scurtcircuiteze sinapsele si sa mi se bage in suflet… si spre supriza tuturor celor care ma cunosc in vara se intampla. Ma imbrac, cica, in pinguin si imi iau maimutza si ma prezint spasit in fata ofiterului (starii civile) si a lu’ « tata popa ».

Anul trecut am facut primul pas spre inceputul sfarsitului. Atunci s-au aratat primele semne a ceea ce va urma. Am zis ca « las’, Jeane, ca tzi-o trece tzie ! » si nu am luat nici un medicament. Dar nu o fu ashea. Simteam eu ca ma ia asa de pe la fluieru’ piciorului si urca asha in sus…dar am zis ca […]

Citeste mai departe (click aici)